Mica enciclopedie a cinematografiei romanesti 1896-1979
Nota:
datele sunt preluate din volumul 'Secolul cinematografului – Mica enciclopedie
a cinematografiei universale', coordonatori: Cristina Corciovescu si Bujor T. Rîpeanu,
autori: Doina Boeriu, Cristina Corciovescu, Rodica-Pop Vulcãnescu, Bujor T. Rîpeanu,
Ioana Creangã, aparut la Editura Stiintifica si Enciclopedica in anul 1989.
27
mai 1896 – La Bucuresti, in redactia ziarului in limba franceza 'L'Indépendance
Roumaine', au loc primele proiectii cinematografice din Romania. Pe parcursul
lunilor urmatoare, la Bucuresti si in alte cateva orase din tara (Iasi, Braila,
Galati, Craiova), proiectiile cinematografice – prezentate de catre
demonstratori straini, ca Louis Janin, Charles Delattre, fratii Bonheur –
cunosc un egal si nedezmintit success in fata publicului romanesc.
10
mai 1897 – In Romania, un tanar fotograf, Paul, Menu, realizeaza primele
actualitati cinematografice. Filmate in Bucuresti si la Galati, cu un aparat
Lumière, si developate la Lyon, cele 17 benzi incep sa fie proiectate la
cinematograful din salonul ziarului 'L'Indépendance Roumaine', incepand din
iunie, acelasi an. Aspectele filmate la serbarile aniversarii Independentei, la
traditionalul Targ al Mosilor, la hipodromul Baneasa, in zona inundata de la
Galati sau la exercitiile flotilei de pe Dunare sunt primate cu un deosebit
interes de catre spectatorii si presa bucuresteana.
Iulie
1898 – savantul roman prof. dr. Gheorghe Marinescu incepe sa studieze maladiile
sistemului nervos cu ajutorul cinematografului. Primele sale rezultate vor fi
communicate in 'La semaine médicale' (Paris), la 5 iulie 1899, in articolul 'Tulburarile
mersului in hemiplegia organica studiate cu ajutorul cinematografului'.
Activitatea cinematografica a profesorului Marinescu (cu concursul operatorului
Constantin Popescu) continua pana in 1901, perioada in care sunt realizate
peste 30 de filme.
Decembrie
1907 – doctoral Jean Commandon isi dezvolta activitatea de realizare a filmelor
stiintifice in laboratorul modern de micro cinematografie ce-i este pus la
dispozitie la Institutul Pasteur din Paris. Aici va realiza, in colaborare cu
profesorul roman C. Levaditti (in 1909), filmele 'Fagocitoza' si 'Miscarea la
amoebe si infuzori'.
Februarie
1911 – Gheorghe Ionescu si Constantin Theodorescu realizeaza, la Bucuresti,
filme de actualitati si documentare, printre care si 'Romania', prezentat la
Viena si Budapesta, in mai 1912.
18
septembrie 1911 – Bucuresti: are loc premiera primului film romanesc de
fictiune 'Amor fatal', regia: Grigore Brezeanu. Marcheaza inceputul unei
perioade de efervescenta cinematografica in Romania. La 21 octombrie, un grup de
actori fruntasi ai Teatrului National din Bucuresti (Aristide Demetriade, Ion
Brezeanu, Constantin Nottara, Petre Liciu) cere sprijin directiei teatrului
pentru realizarea unei activitati cinematografice constante. La 7 noiembrie, in
spectacolul 'Insir'te, margarite' de Victor Eftimiu sunt utilizate episoade
filmate regizate de Grigore Brezeanu si Aristide Demetriade). In lunile ce
urmeaza o aprinsa polemica pe tema relatiilor teatru-cinema provocata de
spectacolul Teatrului Nottara depaseste cazul in depaseste cazul in discutie,
permitand o trecere in revista a pozitiilor privind noua arta.
Iunie
1912 – spectacol cu piesa lui Gerhart Hauptmann 'Das Wnder' ['Miracolul'], pusa
in scena de Max Reinhardt la 'Deutshes Theater' din Viena, sta la baza filmului
realizat in Austria de Michel Carré, 'Le miracle'. Protagonist – marea
tragediana, actrita de origina romana, Agatha Bârsescu. Filmul, de 2000 de m,
utilizand peste 300 de actori, este unul dintre succesele stagiunii
cinematografice la Londra si la New York.
1
septembrie 1912 – Bucuresti: are loc premiera filmului istoric 'Independenta
Romaniei' – regia: Grigore Brezeanu si Aristide Demetriade, imaginea: Franck
Daniau, distributia: Aristide Demetriade, Constantin Nottara,, Aurel
Athanasescu, Ion Niculescu, Jenny Metaxa-Doro, Aristizza Romanescu; este cea
mai semnificativa realizare a cinematografiei romanesti in epoca inceputurilor.
Anuntat de publicitate ca 'film de mare arta si senzatie patriotica, in care e
reconstituit intreg razboiul romano-ruso-turc din 1877-1878', filmul se vrea o
cronica a evenimentelor istorice, o evocare fidela a acestora si, totodata, o
punere in imagini cinematografice a literaturii si plasticii romanesti legate
de acest eveniment. Afirmare prestigioasa a societatii producatoare 'Filmul de
Arta Leon M. Popescu'.
Iunie
1913 – Cu o tehnica asigurata (laboratorul modern instalat la Teatrul Liric din
Bucuresti) si cu un personal de specialitate angajat ferm (operatorii francezi
Franck Daniau si Alphonse Chagny, monteuza Paule Cambon), cu o trupa
actoriceasca de mana intai, trupa condusa de Marioara Voiculescu si Constantin
Radovici, asigurandu-si colaborarea scenaristica a unor tineri scriitori de
talent – Liviu Rebreanu, Emil Gîrleanu, Corneliu Moldovanu s.a. – societatea
'Filmul de arta Leon Popescu' trece, concomitent cu lansarea primelor sale
filme – 'Razbunarea' (regia Haralamb Lecca), 'Un leac pentru soacra' (regia
Vladimir Maximilian), 'Urgia cereasca' (regia Constantin Radovici), la o intense activitate
de productie. In lunile iulie si august se filmeaza peste 10 000 de metri
negativ, pentru 12 filme aflate in productie; brusc, un conflict fara iesire
intre producator si angajatii sai blocheaza terminarea filmelor, ce vor aajunge
pe ecrane esalonat in urmatorii ani: 'Cetatea Neamtului', 'Spionul', 'Bastard'
1914; 'Viorica', 'Detectivul' 1915; 'Amorurile unei printese', 'Dragostea
marinarului' 1916. Laboratorul va continua sa functioneze, condus de Gheorghe
Ionescu si Nicolae Barbelian, producand actualitati si documentare pana in
1916.
12
octombrie 1913 – Bucuresti: Leon Popescu publica 'Memoriul asupra unui program
cultural-cinematografic', in care anticipeaza autoritatilor romane in
problemele cinematografiei. 'Legea Dissescu' pentru 'crearea unui
cinematografic cultural si introducerea filmului in scoala' starneste insa
reactia ostila a distribuitorilor de filme si proprietarilor de cinematografe,
care reusesc sa obtina blocarea ei. Prima angajare a statului roman in favorea
cinematografului, menita sa incurajeze productia nationala, sa inlesneasca
difuzarea filmului cultural si sa foloseasca cinematograful in educatia
publica, sufera, astfel, un esec. O actiune similara va mai avea loc abia dupa
20 de ani – 'Legea Mavrodi' din 1934.
28
ianuarie 1914 – Cluj: are loc premiera filmului 'A sarga csiko' ['Mârzul şarg']
– regia: Felix Vanhyl; distributia: Berky Lili, Várkonyi Mihály, Fekete Mihály;
se marcheaza inceputul unei prolifice activitati cinematografice, al carei
principal animator este directorul teatrului maghiar din localitate, regizorul
si actorul Jenö Janovics. Drama populara - ce-si desfasoara actiunea in mediul
unui sat ardelenesc si care urmareste destinul tragic al unui taran condamnat
pe nedrept la ani grei de inchisoare – 'Manzul sarg' cunoaste o remarcabila
cariera internationala, 137 de copii ale filmului difuzate in Europa si in Asia
de catre Casa 'Pathé'. Dupa aceasta prima colaborare cu firma franceza, Jenö
Janovics fondeaza succesiv, la Cluj, cateva case de filme (1914 – 'Proja'; 1916
– 'Corvin'; 1917 – 'Transsylvania'), sub egida carora va realize, 65 de
lungmetraje de fictiune.
11
aprilie 1914 – Apare, la Bucuresti, revista 'Viata cinematografica in Romania,
Bulgaria, Serbia, Grecia, Turcia si Egipt', menita sa faciliteze schimbul de
informatii cinematografice in aceasta zona.
4
august 1916 – semnarea Tratatului de alianta dintre Romania si puterile
Antantei consemneaza intrarea Romaniei in razboi. Cinematografic, campania
militara desfasurata din a doua jumatate a anului 1914 este oglindita, pentru
inceput, doar sporadic (in general in filmarile corespondentului de razboi al
Casei 'Pathé', operatorul Georges Ercolle, sau in celee realizate de operatorul
Serviciului fotografic aerian al armatei Gheorghe Ionescu).
Ianuarie
1917 – ia fiinta la Iasi 'Serviciul fotocinematografic al armatei romane',
commandant fiind ofiterul francez originar din Romania, locotenentul Jean
Oliva. Activitatea intensa desfasurata de operatorii acestui prim organism
cinematografic de stat – printre care Constantin Ivanovici si Tudor Postmantir
– devine publica la 2 mai 1918, cand la Teatrul National din Iasi este
prezentat primul documentar 'Frontul roman'.
23
septembrie 1917 – Iasi, Teatrul National: are loc premiera filmului de montaj
'In jurul ultimelor batalii de pe frontal roman: Marasti, Marasesti, Oituz',
realizat pe baza materialelor filmate pe front de operatorii ‘Serviciului
cinematografic al armatei' (Tudor Postmantir Constantin Ivanovici si altii).
4
aprile 1920 – are loc premiera primului desen animat romanesc 'Pacala in luna'
de Aurel Petrescu, care va relua acelasi personaj in filmul ‘Pacala, amorezat'
in 1924.
20
noiembrie 1920 – operatorul roman Tudor Postmantir realizeaza in cadrul unei
calatorii in jurul lumii documentarul de lungmetraj 'Peste mari si tari'.
27
mai 1921 – regizorul german de origine romana, Lupu Pick, creeaza una dintre
capodoperele Kammerspiel-ului –
'Scherben' ['Cioburi'], scenariu: Carl Mayer, imaginea: Friedrich Weinmann,
decor: Robert Dietrich, distributia: Edith Posca, Werner Krauss, Paul Otto. Kammerspiel-ul (denumire imprumutata de
Teatrul de camera al lui Max Reinhardt) se defineste prin contrast cu
expresionismul, desi le sunt commune esentializarea faptelor si personajelor
sub semnul metaphoric, prezenta obsesiva a obiectelor, de unde si supranumele
de 'expresionism realist', dat adeseori Kammerspiel-ului.
Filmele acestui curent au in general un numar limitat de personaje, iar
intamplarile sunt banale, dar apasatoare, si decupate din mediile cele mai
umile. 'Cioburi', de pilda, este o drama ce se petrece de-a lungul a cateva
zile intr-un canton izolat: fata acarului este sedusa de un inspector venit in
control; mama indurerata moare in viscol, iar tatal se razbuna, sugrumandu-l pe
arogantul seducator. Filmele Kammerspiel
'cauta sa exprime psihologia individuala intr-o maniera excesiv simbolica,
relateaza doar actiuni si reactii elementare pe marginea unor fapte diverse
conventionale, prezinta caractere schematice in situatii paroxistice. […]
Hipnoza licaririlor speactrale si a umbrelor crepusculare, care invaluie
lucrurile, inseamna chemarea noptii, inseamna omul cautand si altceva decat pe
sine insusi, decat mediocrul lui destin si negasind, in cele din urma, decat
dezastrul, asasinatul si dezolarea' (J. Mitry). Film: 'Din zori si pana in miez de noapte' 1920, regia: Karl Heinz
Martin, 'Scara de serviciu' 1921, regia: Leopold Jessner, 'Strada' 1923, regia:
Karl Grùne, 'Noaptea de Anul Nou' 1924, regia: Lupu Pick, 'Ultimul dintre
oameni' 1924, regia: F.W. Murnau.
21
iunie 1921 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Ecaterina Teodoroiu' in
regia lui Nicolae Barblian – reconstituire documentara a evenimentelor
istorice, a carei autenticitateeste sporita prin integrarea unor fragmente din
jurnalele de actualitati.
Noiembrie
1923 – Bucuresti: apare primul numar al revistei 'Film' (redactor-sef: Nestor
Cassvan) care – asa cum mentioneaza articolul-program 'Tinta noastra' – urmeaza
'sa se ocupe de arta cinematografica si totodata de interersele
cinematografistilor, sa fie o legatura intre marele public si acei care se
silesc sa- satisfaca setae de frumusete'.
30
decembrie 1923 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Tigangusa de la iatac', regia:
Alfred Halm, distributia: Petre Sturdza, Leon Lefter, Elvira, Popescu, Dorina
Heller, Ion Iancovescu). Aceasta colaborare cu cineastii germane se 'constituie
ca semnalul unei efervescente in productia romaneasca, in ciuda tuturor
lipsurilor noastre tehnice' (I. Cantacuzino). Pelicula povesteste o suita de
intamplari cu boieri si tigani robi, cu peripetii pitoresti, atractive prin
peisajele si ambiantele evocate.
1
ianuarie 1924 – are loc premiera filmului 'Sylvester' ['Noptea de Anul Nou'],
regia: Lupu Pick, scenariu: Carl Mayer, distributia: Eugen Klöpfer, Edith
Posca, Frieda Richard. Film de referinta pentru cinematograful Kammerspiel. Un fapt divers – in ajunul
Anului Nou, terorizat de vechiul conflict dintre mama si sotia sa, un patron de
local se spanzura – e tratat in registrul realismului psihologic. Drama,
derulata in decursul unei singure ore, are relief filosofic, desi pastreaza
strict reperele vietii obisnuite. Atentia realizatorilor se concentreaza asupra
ambitiei, care 'trebuie sa constituie baza si fondul simfonic al destinului
individual si se cuvine sa devina emblema ideii principale' (Lupu Pick).
'Important e tot ceea ce se intampla in jurul dramei: viata petrecaretilor din
carciuma, atmosfera grea de bere si fum, contrapunctul insistent cu
imaginile-simbol din 'Umwelt' (marea agitata, cerul plin de nori, cimitirul in
amurg, campia pustie), care incearca sa dea pregnanţã naturii eterne' (J.
Mitry).
5
iulie 1924 – are loc primul tur de manivela la filmul romanesc 'Pacat', cea
dintai ecranizare dupa Ion Luca Caragiale, si debutul regizorului Jean Mihail.
In filmele acestui regizor de formative teatrala, a carui activitate ilustreaza
atat perioada interbelica, cat si inceputurile cinematografiei socialiste,
predispozitia pentru melodramatism si viziunea de factura scenic se conjuga cu
efortul de vizualizare, cu aducerea in prim plan a unor elemente de viata
cotidiana, tdeprinsa in practicarea concomitenta a documentarului. Film: 'Manasse' 1925, 'Lia' 1927,
'Viata unui oras' 1929, 'Trenul-fantoma' 1933, 'Rapsodie rustica' 1945,
'Brigada lui Ionut' 1954.
15
octombrie 1924 – Bucuresti: revista 'Film' isi schimba titulatura devenind
'Cinema', periodic ilustrat, care, in ciuda unei ritmicitati de aparitie
variabile (lunar, bilunar, saptamanal), va fi editat continuu pana in 1948. O
revista de breasla care aspira sa cultive gustul spactatorilor. Contine stiri,
scurte cronici, articole din culisele vietii cinematografice international.
Revista incearca insa neincetat sa-si depaseasca servitutile (se sustine din
reclamele platite de casele de distributie), obtinand nu numai colaborarea
cineastilor, dar si a oamenilor de litere.
8
decembrie 1924 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Milionar pentru o zi' ce
marcheaza debutul ca scenarist, regizor si actor al lui Jean Georgescu.
Povestea unui tanar pictor sarac care mosteneste un million de lei, cu conditia
sa se insoare, e filmata in decoruri de teatru. 'Inspirat de filmele comice
franceze ale lui Max Linder si, pe alocuri, de comediile americane, […] o
comedie fara mari pretentii, dar cu destule gaguri, […] mai ales ca J.
Georgescu dispune de un umor sec si de un stil de joc retinut, foarte
cinematografic' (J. Mihail).
5
octombrie 1925 – Bucuresti: regizorul de teatru Ion Şahighian debuteaza cu
filmul 'Nabadaile Cleopatrei', cu distributia: Charlotte Brodier, Nicolae
Soreanu, Jean Georgescu, Gheorghe Ciprian, Sonia Cluceru, Alexandru Giugaru). O
comedie ce foloseste anacronismul si costrumatia teatrala si careia 'mediul romanesc,
strada noastra, soseaua, birjarul ii dau un farmec deosebit si nou' (V.
Voiculescu). Pana in 1940 Ion Şahighian realizeaza filme de fictiune ('Datorie
si sacrificiu' 1925, 'Simfonia dragostei' 1928, 'State la Bucuresti’ 1934, 'O
noapte de pomina' 1939), apoi se consacra in exclusivitate activitatii
teatrale.
1
noiembrie 1925 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Manasse', regia si
scenariul: Jean Mihail, imaginea: Vasile Gociu, distributia: Romald Bulfinsky,
Maria Ciucurescu, Alexandru Finţi, Joseph Kamen). Ecranizand piesa omonima a
lui Ronetti Roman, regizorul face eforturi de a scoate
povestea de dragoste din spatiul teatral, filmand pe strazile Falticenilor, la
Bucuresti, in cartierul Vacaresti sau pe Calea Victoriei. 'Am subliniar
paralelismul symbolic al unor fapte […]. Am dat mai multa amploare caracterului
masiv al batranului Manasse – inchistat in ideile traditiei ca intr-o conceptie
de casta –, a carui figura e, uneori, umbrita in piesa de Zelig Sor, misticul
sarac, vagabond, plin de umor. […] Dar, mai ales, am axat filmul pe lupta celor
2 conceptii de viata – una patriarhala, legata pana la absurd de traditii, si
alta noua, libera si umana' (J. Mihail).
28 martie 1827 – Bucuresti: regizorul
roman Horia Igiroşanu debuteaza cu filmul 'Iadeş', in care distribuie si elevi
ai scolii sale de mimodrama, una dintre primele tentative de invatamant
cinematografic din tara noastra. Activitatea de regizor si pedagog al lui Horia
Igiroşanu este dublata in anii '20 de cea de publicist (redactor-sef al revistelor
'Clipa' si 'Clipa cinematografica') si de animator cultural (fondator al
'Asociatiei prietenilor filmului'). Film:
'Iancu Jianu' 1928, 'Haiducii' 1929, 'Ciocoii' 1931, 'Insula Serpilor' 1934.
25 septembrie 1927 – Bucuresti:
are loc premiera filmului 'Lia', regia: Jean Mihail, imaginea:
Iosif Bertok, distributia: Lilly Flohr, George
Vraca, Mia Teodorescu, film comercial 'utilizand toate retelele agreate in
acele vremuri […] si dragoste si aventura, si razboi si comedie sentimentala,
si dansuri populare si un bal mascat, interioare bucurestene luxoase ca si
exterioare pitoresti' (J. Mihail).
6 noiembrie 1927 – Bucuresti:
premiera filmului de animatie 'Haplea' aduce in peisajul cinematografic
romanesc numele lui Marin Iorda, grafician si caricaturist, actor, regizor de
teatru, autor dramatic. In anul urmator, semneaza comedia burlesca de
scurtmetraj 'Asa e viata'.
2
februarie 1929 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Iancu Jianu', regia: Horia
Igiroşanu, distributia: Dorin Sireteanu, Olivia Munteanu, Iva Dugan, deschide
seria filmelor de actiune avandu-i drept protagonist pe justitiarii codrilor,
evocati in creatiile folcrorice. Horia Igiroşanu o va continua cu 'Haiducii'
1929 si 'Ciocoii' 1931.
31
octombrie 1930 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Ciuleandra', regia:
Martin Berger, scenariul dupa romanul lui Liviu
Rebreanu, distributia: Jana Popovici-Poenaru, Nicolae Bãltãţeanu, Elvira
Godeanu). 'Subiectul ar fi putut avea elemente cinematografice interesante, dar
nu a iesit decat o trista melodrama care provoaca rasul', prilejuind 'o
campanile de presa care nu a facut niciun bine ideii de film romanesc' (I.
Cantacuzino).
Martie 1931 – Bucuresti: apare volumul
lui D. I. Suchianu 'Curs de cinematograf', una din primele lucrari romanesti de
teorie cinematografica.
9 martie 1931 – moare, la Berlin,
regizorul german originar din Romania, Lupu Pick (nascut 2 ianuarie 1886).
Regizor din 1918, dupa o scurta, dar interesanta experienta de actor in filme
care presimt curentul expresionist. Autor de filme psihologice in care
realismul de coloratura naturalista se imbina cu simbolismul si expresionismul,
el este cel mai de seama reprezentant al cinematografului Kammerspiel, realizand 2 dintre capodoperele sale: 'Cioburi' 1921
si 'Noaptea de Anul Nou' 1924. Kammerspiel-ul,
asa cum l-a conceput Lupu Pick, este filmul psihologic prin excelenta, care
presupune un numar redus de personaje ce evolueaza in ambianta vietii de
fiecare zi' (Lotte Eisner). Film: 'Casa minciunilor' 1925, 'Cantaretii strazii'
1931.
11 aprilie 1932 – Bucuresti:
are loc premiera filmului 'Visul lui Tanase', regia: Bernrd Aldor, distributia:
Constantin Tanase, Lydia Alexandra). 'Coproductie româno-germana, finantata de Constantin
Tanase si realizata la Berlin. Comedie cu cuplete muzicale, urmarind peripetiile
unui actor roman la Berlin. 'Un inceput bun pentru tatonarea virtutiilor
oferite de filmul sonor' (Alice Mãnoiu).
9
iulie 1934 – in Romania se promulga Legea Fondului National al Cinematografiei,
'alimentat din 2 taxe: una de 1 leu la fiecare bilet de cinematograf, alta de
10 lei pe fiecare metru de film importat in tara. Fondul avea destinatia
precisa de a servi la crearea bazei materiale si […] la finantarea productiei
cinematografice nationale' (I. Cantacuzino).
7
februarie 1935 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Bing-Bang', 'humoresca
muzicala, singura realizare exclusiv autohtona din acea epoca, scrisa, regizata
si interpretata de Stroe si Vasilache [Stroe si Vasile Vasilache]' (I.
Cantacuzino). Filmul foloseste aparatura sonora construita de inginerul roman
Argani si reuneste cativa populari actori de comedie ai vremii: Nora
Piacentini, Nicolae Gãrdescu, Grigore-Vasiliu-Birlic, Titi Botez etc.
Octombrie
1935 – Bucuresti: apare volumul 'Uzina de basme' de Ion Cantacuzino, incercare
de a oferi publicului larg elemente de estetica a filmului, trecand in revista
genurile cinematografice, cuprinzand si date despre diferite cinematografii
nationale, precum si portrete de cineasi.
5
februarie 1936 – Bucuresti: are loc premiera documentarului 'Satul Şanţ',
regia: Henri H. Stahl; este cel de-al treilea film din seria de monografii
sociologice realizate sub indrumarea savantului roman, profesorul Dimitrie D.
Gusti. ('Drãguş – 1929, 'Cornova' – 1930).
7
decembrie 1936 – are loc premiera primelor 3 documentare din productia
Serviciului Cinematografic al Oficiului National de Turism, realizate in
colaborare cu 'Tobis Melo Film' (Berlin): 'Bucuresti', 'Colturi din Romania',
'Generatia de maine'). Prilej de afirmare a regizorului Paul Calinescu. Acest
Serviciu este nucleul viitoarei Directii cinematografice, constituita in august
1939, singura institutie de stat din Romania care se ocupa cu productia,
propaganda, difuzarea, controlul si cenzura cinematografului. Component al
acesteia, Oficiul National Cinematografic (O.N.C.) se va ocupa 'cu tot ce
priveste cinematografia romaneasca'. Oficiul produce pana in 1940 cateva filme
documentare si un jurnal de actualitati (23 de numere in 1939).
August
1939 – la festivalul de la Venetia este prezentat si premiat documentarul
romanesc 'Tara Motilor' de Paul Calinescu, 'cineast sensibil si echilibrat',
datorita caruia 'pentru prima oara documentarul romanesc intra in domeniul
artei cinematografice' (I. Cantacuzino).
29
noiembrie 1939 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'O noapte de pomina',
regia: Ion Şahighian, scenariu: Tudor Musatescu, muzica: Paul Constantinescu,
Ion Vasilescu, distributia: George Timica, Dina Cocea, Costache Antoniu. Cu o
excelenta distributie, cu un scenariu amuzant s cu mijloace tehnice onorabile, filmul
a insemnat un success de public si de presa, iar fragmentele ce ni s-au pastrat
dovedesc posibilitatile regizorului si ale interpretilor sai' (I. Cantacuzino).
4
aprilie 1941 – prin decret-lege, 'Oficiul National Cinematografic' (O.N.C.)
devine o 'Administratie comerciala', ceea ce da o mai mare suplete productiei
romanesti, permitandu-i, in principiu o ritmicitate saptamanala a jurnalelor de
actualitati, o ampla dezvoltare a productiei de filme documentare si trecerea
la realizarea de filme artistice. Aceste planuri ambitioase ale directorului
Ion Cantacuzino nu pot fi valorificate integral din cauza razboiului.
Iulie
1941 – 'Oficiul National Cinematografic' si 'Deutcche Wochenschau' incheie un
acord de colaborare, in baza caruia in Romania se va produce un jurnal
cinematografic de actualitati, cu aparitie saptamanala ('Jurnalul O.N.C. –
U.F.A.' are 128 numere pana la 23 august 1944).
6
iunie 1942 – Bucuresti: se semneaza acordul cinematografic romano-italian,
avand ca scop o ampla colaborare bilaterala (constructia de studiouri,
coproductii, avantaje reciproce in difuzare), care s-a concretizat doar in
constituirea societatii mixte de productie si difuzare 'Cineromit' (4 ianuarie
1943 si in realizarea unor filme de propaganda ('Odessa in flacari' de Carmine
Gallone si 'Escadrila alba' de Ion Sava) si in distribuirea de filme italiene
pe piata romaneasca.
22
martie 1943 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'O noapte furtunoasa', regia: Jean Georgescu, muzica: Paul
Constantinescu, decor: arh. Stefan Norris, distributia: Alexandru Giugaru,
Maria Maximilian, Forica Demion, Radu Beligan, George Demetru. Ecranizare a
comediei I. L. Caragiale, realizata in conditii tehnice deosebit de dificile,
constituie un punct de reper in industria cinematografului romanesc (cel mai
important film produs inainte de 1948) si un 'model de transpunere
cinematografica. Selectia replicilor, acompanierea lor cu planuri vizuale in
contrapunct, decupajul si montajul, racordurile, scenele adaugate prin
vizualizarea povestirii, cuprinse in textul caragialian, toate acestea au fost
impecabile. Si astazi filmul isi pastreaza inca prospetimea' (D. I. Suchianu).
13
noiembrie 1943 - 'Maria Malibran', regia: G. Brignone, este ultimul film al
celebrei cantarete si actrite de origine romana, Maria Cebotari. Inzestrata cu
un fizic placut si cu un glas sensibil, ea debuteaza in 1936 in Germania ('Fete
in alb'), pentru ca alterior sa joace mai mult in Italia, interpretand in filme
musicale roluri de cantarete sau de eroine verdiene.
24-25
august 1944 – Bucuresti: operatorii romani Ovidiu Gologan si Ion Cosma filmeaza
bombardamentele germane, represalii la actul insurectional de eliberare a
Romaniei. Aceste imagini vor inserate in noua serie a juranalului de
actualitati O.N.C., care va fi editat cu incepere din luna septembrie.
13
aprilie 1948 – moare, la Bucuresti, regizorul si operatorul Aurel Petrescu
(nascut la 30 august 1897), pionier al filmului romanesc. Activeaza in perioada
1920-1930, realizand filme de animatie, documentare si cateva filme de
fictiune. Film: 'Pacala in luna' 1920, 'Pacala, amorezat' 1924, 'D-ale zilei'
1927.
2
noiembrie 1948 – Legea cu privire la nationalizarea industriei cinematografice
din Romania si reglementarea comertului cu produse cinematografice constituie
actul de nastere al cinematografiei socialiste
Decembrie
1948 – regizorul american de origine romana Jean Negulesco inregistreaza cel
mai mare succes al carierei sale cu 'Johnny Belinda' – distributia: Jane Wyman,
Lew Ayres, Agnes Moorehead – devenind exponentul tipic al cinematografului tear-jerker [storcator de lacrimi]. Este
povestea unei fete handicapate care lupta sa-si redobandeasca copilul.
9
ianuarie 1950 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'Rasuna valea', regia: Paul Calinescu, scenariu: Mircea
Stefanescu, distributia: Marcel Anghelescu, Geo Barton, Radu Beligan, Angela
Chiuaru. Primul lungmetraj al cinematografiei romanesti socialiste. Film de
stringenta actualitate, relatand un episod al constructiei liniei ferate
Bumbesti-Livezeni. 'Realismul de tip documentar al unor ambiante si intrucatva
al subiectului insusi prevaleaza asupra reziduurilor unui pitoresc
traditionalist, iar parodierea baietilor de bani-gata atesta vocatia polemicii
politicii' (V. Sava).
18
martie 1950 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'Scrisoarea lui Ion Marin catre Scanteia' de Victor Iliu.
Opera 'cu reala capacitate de convingere si de generalizare, un film-manifest,
cu verb inflacarat, energica pledoarie pentru viata noua ce se deschide in fata
satului romanesc, un documentar active, un ecou imediat in constiinte' (C. Cãliman).
1
octombrie 1950 – se deschid cursurile Institutului de Arta Cinematografica din
Bucuresti. Sectii: regie, operatorie, actorie
15
noiembrie 1950 – Moare, intr-un accident de avion, operatorul roman Vasile
Gociu (nascut 23 octombrie 1897). Film din 1920. Lucreaza atat in
cinematograful de fictiune: 'Pacat' 1924, 'Manasse' 1925, cat si in cel
documentar: 'Aripi romanesti' 1939, 'Agnita-Botorca' 1947.
2
februarie 1952 – Bucuresti: au loc premierele schitelor cinematografice
'Arendasul roman', 'Vizita' si 'Lantul slabiciunilor' si relansarea filmului 'O
noapte furtunoasa', toate realizate de Jean Georgescu. Cele 3 schite 'au
meritul de a fi redat nu numai sensul general al lucrarilor lui I.L.Caragiale,
ci si intreaga ascutime, verva si subtilitate a satire caragialesti' (Ecaterina
Oproiu).
17
octombrie 1952 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Mitrea Cocor', regia:
Victor Iliu, Marietta Sadova, distributia: Toma Dimitriu, Dem. Savu, Aurelia
Sorescu. Ecranizare a romanului lui Mihail Sadoveanu. 'Superioritatea acestui
film asupra celorlalte productii autohtone de pana acum consta in faptul ca
regizorii au izbutit sa stabileasca o unitate de joc actoricesc, o consecventa
in dezvoltatea caracterelor de-a lungul desfasurarii actiunii, sa stabileasca
ambianta de tensiune dramatic si de poezie necesara inchegarii episoadelor' (S.
Alexandrescu). Film important in epoca, in ciuda limitelor sale derivand din
insusi materialul ecranizat.
Septembrie 1954 – se deschide la Bucuresti
'Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica «I.L. Caragiale»', prin unirea
Institutului de teatru cu cel de arta cinematografica.
15
ianuarie 1955 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'Desfasurarea', regia: Paul Calinescu, distributia: Colea
Rautu, Ernest Maftei, Stefan Ciobotarasu. Ecranizare dupa nuvela lui
Marin
Preda. 'Desi discursul cinematografic ramane liniar, 'Desfasurarea' a insemnat
pentru noi revelatia polemicii de aceeasi parte a baricadei, cu disocierea
cuvenita intre comunistul authentic si impostura complice cu reactiunea' (V.
Sava).
1
martie 1956 – Bucuresti: apare revista lunara 'Film', editata de Directia generala
a cinematografiei. Prima publicatie de specialitate dupa eliberare. Contine
articole teoretice, interviuri, cronici, recenzii, scenarii. Colaboratori:
Valerian Sava, Alice Mãnoiu, Iordan Chimet, Ecaterina Oproiu, Eugen Schileru,
Silvian Iosifescu. Fiinteaza pana in 1958.
20
ianuarie 1957 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'La moara cu noroc', imaginea: Ovidiu Gologan, distributia:
Constantin Codrescu, Ioana Bulca, Geo Barton. Ecranizare dupa nuvela lui Ion
Slavici. 'Primul moment de prestigiu artistic al cinematografiei noastre'
(Ecaterina Oproiu); film de referinta in opera regizorului Vasile Iliu (nascut
24 septembrie 1912 – decedat 4 septembrie 1968) caracterizata prin gustul mai
pronuntat al realismului psihologic, intelegerea ecranizarii intr-un sens
creator, ca operatie cinematografica nu numai cultural, apelul la traditiile
noastre artistice, culte si folcrorice, cautarea expresivitatii de limbaj in
zona unei savant sinteze audiovizuale' (G. Littera).
27
iunie 1957 – Bucuresti: are loc premiera
scurtmetrajului de desen animat 'Scurta istorie' care il consacra pe Ion
Popescu-Gopo, facandu-i cunoscut personajul in lumea intreaga. 'Cu omuletul-a
trecut pragul lumii celor mici si cu mijloacele aparent primitive sau infantile
a trecut in zona ideilor abstracte […] Omuletul este o esenta, o persoana
simbolica, o metafora a spiritului invincibil al omului' (Vasile Iliu). Marele
premiu (scurtmetraj) – Cannes. Mesaj umanist si pacifist, prezent si in alte
filme concepute dupa acelasi tipar si cu acelasi personaj: 'Sapte arte' 1958,
'Homo sapiens' 1960, 'Allo! Hallo!' 1962, Eu + Eu = Eu' 1969, 'Ecce homo' 1977,
'Ucenicul vrajitor' 1985
4
iulie 1957 – se infiinteaza Arhiva Nationala de Filme din Bucuresti. Obiective:
conservarea si prelucrarea filmelor si documentelor cinematografice romanesti
si straine.
30
decembrie 1957 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Eruptia', regia: Liviu
Ciulei, distributia: Lucia Maria, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabija. Film
de actualitate despre viata petrolistilor. 'Puternic gust pentru plein-air, spatiul este investit cu o
functie dramatica: departe de a construi un simplu fundal, peisajul actioneaza
ca un veritabil personaj in desfasurarea dramei colective si a istoriilor
individuale' (G. Littera); film de debut al regizorului Liviu Ciulei care se
remarcase deja in teatru ca regizor, scenograf si actor.
24
mai 1960 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Valurile Dunarii', regia:
Liviu Ciulei, scenariu: Francisc Munteanu, Titus Popovici, imaginea: Grigore Ionescu,
distributia: Liviu Ciulei, Lazar Vrabie, Irina Petrescu. 'Istoria impresionanta
a transformarii unui om in imprejurarile istorice ale luptei pentru eliberarea
tarii, tema importanta si extrem de fecunda, tratata cu mijloace artistice
originale si elocvente' (V. Iliu). Filmul 'aspira la patetismul lapidary al
baladei: un minimum de personaje, o singura ambianta pastrata continuu sub
obiectiv, zilele si noptile blazatului carmaci care-si conduce slepul pe
Dunarea minata si se va sacrifice eroic pentru o insurectie victorioasa'. (V.
Sava) Premiu principal – Karlovy-Vary 1960. Marcheaza debutul actritei Irina
Petrescu ('Duminica la ora 6' 1956, 'Rautaciosul adolescent' 1969, 'O lumina la
etajul X' 1984, 'Cantec in zori' 1986.
8
decembrie 1960 – are loc premiera filmului 'Les annés folles' [Ani de nebunie],
regia si imaginea: Henri Torrent, Mirea Alexandresco [? român]. Remarcabila
evocare cinematografica a perioadei 1920-1930.
4
mai 1961 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Setea', regia Mircea Dragan,
ecranizarea romanului lui Titus Popovici; fresca sociala a satului ardelenesc
in epoca imediat postbelica. Pe fundalul evenimentelor social-politice ce au
determinat formarea aliantei muncitoresti-taranesti sunt urmarite dizolvarea
clanului familial rural, precum si esecul legilor acestuia bazate pe dorinta de
stapanire. In cotextul unor excelente creatii actoricesti (George Calboreanu,
Colea Rautu, Jules Cazaban, Stefan Ciobotarasu) se remarca debutul semnificativ
a unui actor care se va consacra in exclusivitate filmului – Ilarion Ciobanu
(peste 40 de filme pana in 1983). Film:
'Rascoala' 1966, 'Apoi s-a nascut legenda' 1968, 'Asediul' 1971, 'Cu mainile
curate' 1971, 'Omul care ne trebuie' 1979, 'Lumini si umbre' 1982, 'Acasa'
1984.
23
ianuarie 1962 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'S-a furat o bomba',
regia: Ion Popescu Gopo, distributia: Iurie Darie, Eugenia Balaure, Emil Botta,
Tudorel Popa. 'Povestea unei bombe atomice furate si ratacite in mainile unui
biet vagabond, care cersea in timp ce purta in el spaima lumii', constituie
pentru cunoscutul animator momentul definirii unei noi directii in cariera sa
artistic, aceea 'de a realiza cu oameni reali si imagini reale ceea ce nu pare
posibil decat in desene animate' (Ion Popescu Gopo). Pe aceeasi linie se
situeaza si 'Pasi spre Luna' 1963, 'De-as fi … Harap Alb' 1965, 'Faust XX'
1966, 'Comedie fantastica' 1975, 'Maria Maribela' 1981, 'Galax' 1983.
21
mai 1962 – Bucuresti: premiera filmului 'Cerul n-are gratii' reprezinta debutul
regizoral al regizorului-scenarist Francisc Munteanu, a carui predilectie
pentru filmul de Rezistenta si pentru cel lyric, de actualitate, se va
concretiza in pelicule ca: 'Soldati fara uniforma' 1960, 'La patru pasi de
infinit' 1964, 'Cerul incepe la etajul III' 1967, 'Detasamentul Concordia'
1980.
Ianuarie
1963 – Bucuresti: apare primul numar al revistei 'Cinema', redactor-sef: Victor
Iliu, periodic lunar care isi propune 'apropierea spectatorului de problemele
artistice, ideologice, tehnice si economice chiar, care se pun realizatorilor
unui film'. Activitate de cultura si propaganda cinematografica dedicata cu
precadere filmului romanesc. Periodical cinematografic romanesc cu cea mai
lunga aparitie; Din 1965, redactor-sef: Ecaterina Oproiu.
18
noiembrie 1963 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'Tudor', regia: Lucian Bratu, scenariu: Mihnea Gheorghiu,
distributia: Emanoil Petrut, George Vraca, Geo Barton, Amza Pellea, Olga
Tudorache. 'Filmul rascoalei din 1821, moment istoric crucial privit prin
tragedia personala a lui Tudor, unul dintre cei mai fascinanti eroi ai istoriei
romanesti' (Ecaterina Oproiu), deschide calea 'meditatiilor cinematografice pe
teme istorice afirmand aceasta vocative a filmului romanesc si faptul ca,
atunci cand este sustinuta de o solida baza dramaturgica si de flacara unor
convingeri patriotice, o superproductie poate deveni o opera de arta' (Manuela
Gheorghiu). Inaugureaza programul epopeii nationale cinematografice: 'Dacii'
1967, 'Columna' 1968, 'Mihai Viteazul' 1971, 'Stefan cel Mare', 'Vaslui 1475'
1975, 'Cantemir' 1975, 'Buzduganul cu 3 peceti' 1977, 'Vlad Tepes' 1978,
'Intoarcerea lui Voda Lapusneanu' 1978, 'Burebista' 1980, 'Horea' 1984.
4
octombrie 1964 – cu rolul Andrei Sabin din filmul 'Strainul', regia: Mihai
Iacob debuteaza in film actorul Stefan Iordache (mentiune pentru interpretare –
Karlovy Vary). Se impune dupa 1973 cu roluri de un deosebit relief: 'Doctor
Poenaru' 1973, 'Editie speciala' 1975, 'Inghititorul de sabii' 1981,
'Glissando' 1984.
16
martie 1965 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Padurea
spanzuratilor',
regia: Liviu Ciulei, scenariu: Titus Popovici, distributia: Victor Rebengiuc,
Ana Széles, Liviu Ciulei, György Kovács. Ecranizare dupa romanul lui Liviu
Rebreanu. Cel de-al treilea film al regizorului Liviu Ciulei (Preiu pentru
regie – Cannes), care, ulterior, se va dedica in exclusivitate teatrului.
'Miscare vie a ideilor, simtul povestirii in imagini, fastul inventiei vizuale
si mai ales neintrerupta pulsatie a concretului fac ca adevarul sa irumpa aici
cu putere, inscris in realismul minutios al ambiantei si in exactitatea
tipologiei' (G. Littera).
10 ianuarie 1966 – Bucuresti:
are loc premiera filmului 'Duminica la ora 6', regia: Lucian
Pintilie, distributia: Irina Petrescu, Dan Nutu, Gratiela Albini, Eugenia
Popovici. 'Un film despre o dragoste nefericita de adolescenţã, un film in care
adevarul istoric al anilor in care se petrece actiunea se rasfrange limpede in
expresia relatiilor dintre 2 oameni foarte tineri care se iubesc. Eroii iau
parte la lupta ilegala, sensul activitatii lor dezvaluindu-se in evolutia
chinuitoare a raporturilor dintre ei, in dragostea lor inevitabil nerealizata.
Istoria nu este aici un fundal, cu un dat al universului lor sufletesc' (Lucian
Pintilie). Preocupat de 'adevarul concret al relatiilor si
atitudiniloromenesti, abordate in afara oricarei prejudecati formale,
estetizante, simplificatoare', regizorul debutant va reveni rar, dar
semnificativ, la zona creatiei filmice: 'Reconstituirea' 1970.
14 martie 1966 – Bucuresti: are
loc premiera filmului 'Rascoala', regia: Mircea Muresan,
distributia: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secareanu, Ion Besoiu, Emil Botta.
Ecranizare dupa Liviu Rebreanu. Impune, la 6 ani de la debut, un regizor deplin
stapan pe mijloacele sale (Premiul 'Opera Prima' – Cannes). Pe aceeasi linie de
echilibrata configurare a evocarii, de vocative a epicului se vor inscrie si
cele mai bune dintre creatiile sale ulterioare: 'Baltagul' 1969, 'Ion' 1979,
'Horea' 1984.
16 ianuarie 1967 – Bucuresti: premiera filmului 'Diminetile unui baiat
cuminte', distributia: Dan Nutu, Irina
Petrescu, Ion Caramitru, Silvia Popovici, Stefan Ciobotarasu, marcheaza in
activitatea regizorului Andrei Blaier – aflat la cel de-al 6-lea lungmetraj de
fictiune – 'eliberarea de balastul melodramatic al unei poezii artificial sau
de limitele unei proze aride, intr-un film de captivanta sinceritate' (C. Cãliman).
Sondaj in universal moral si de preocupari al tinerei
generatii, imagine veridical a vietii de santier, filmul are in centrul sau
destinele unor tineri aflati in momentul alegerii unui drum in viata. Acuitatea
observatiei, prospetimea notatiei, predilectia pentru sondarea cotidianului
raman constantele creatiei regizorului: 'Apoi s-a nascut legenda' 1968, 'Ilustrate
cu flori de camp' 1973, 'Lumini si umbre' 1982.
9 februarie 1967 – Bucuresti: are loc
debutul in lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu, cu 'Dacii', scenariu:
Titus Popovici, distributia: Amza Pellea, Marie José Nat, Emil Botta, György Kovács.
Film istoric din epopeea cinematografica nationala, evocand inceputul
penetratiei romane in Dacia. 'Meritul regizorului este de a fi imprimat
intregului un neastampar continuu, de a fi creat o fervoare a imaginii, adica
ritm si tensiune' (Fl. Potra). Cu profesionalitate si inclinatie catre epic, el
va aborda genuri foarte diferite, devenind cel mai prolific regizor roman
(peste 30 de filme in 20 de ani). Film:
'Mihai Viteazul' 1971, 'Atunci i-am condamnat pe toti la moarte' 1971, 'Cu
mainile curate' 1972, 'Zile fierbinti' 1975, 'Nea Marin, miliardar' 1978,
'Ringul' 1983, 'Ciuleandra' 1984, 'Ziua Z' 1985, 'François Villon' 1987.
Mai
1968 – Bucuresti: regizoarea romana Malvina Uşianu
debuteaza cu 'Gioconda fara suras', distributia: Silvia Popovici, Gheorge
Cozorici, Ion Marinescu. Intalnirea, peste ani, a unor fosti colegi de
facultate: o femeie realizata profesional, dar marcata de esecul vietii
personale, si cei 2 barbati care au jucat un rol important in existenta ei. 'Cu
acest film, regizoarea se releva ca un artist pentru care creatia inseamna a comunica
un mesaj in stare sa tulbure. Teama sa de gratuitate a generat extrema
simplificare a limbajului, un anume acinematografism exprimat in ponderea
dialogului in detrimental imaginii, neglijarea aportului schimbarilor de plan
si unghi, curgerea lipsita de ritm cinematografica naratiunii, accentul
exclusiv pe gests i intonatie – ca in teatru' (M. Iorgulescu). Pe aceeasi linie
'a facturii filmice literare' (Manuela Gheorghiu), a analizei psihologice, se
situeaza si filmele: 'Serata' 1971, 'Trecatoarele iubiri' 1973, 'Intoarcerea
lui Voda Lapusneanu' 1979, 'Linistea din adancuri' 1981, 'Figurantii' 1987.
Mai 1969 – La Cannes, Marele Premiu
pentru scurtmetraj revine filmului romanesc 'Cantecele renasterii' de Mirel
Ilieşu [Mirel Ilieşiu]. 'Un film cu desavarsiri imaginistice, plastice si
musicale, de rafinat gust artistic consacrat tezaurului de armonii al corului
Madrigal' (G. Cãliman). Incununare a creatiei regizorului, ale carei constant
sunt filmul de arta ('Lumina si piatra' 1960, 'Radacini' 1963, 'O noapte' 1966,
'In marea trecere' 1971, 'Curajul marilor spatii' 1979) si investigarea vietii
si muncii oamenilor de azi ('Viscolul' 1953, 'Invatatoarea' 1956, 'Bicaz, cota
563' 1959, 'Trei strigate pe Bistrita' 1962, 'Furnalul' 1968, 'Mireasa' 1982.
5 ianuarie 1970 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Reconstituirea',
regia: Lucian Pintilie, distributia: George Constantin, Emil Botta, Vladimir
Gaitan, George Mihaita. Stradania aberanta de a obtine in fata aparatului de
filmat, in scopuri 'educative', o reconstituirii a bataii dintre 2 adolescenti,
prieteni – conditie pentru eliberarea lor imediata – duce la moartea
accidentala a unuia dintre protagonist, ignorata de autorii ei morali. 'Autorul
ataca frontal provincialismul targului, al oraselului mai mult sau mai putin
rupt de viata nationala, atmosfera stagnanta, dezabuzarea unor notabilitati
rutiniere. In acest sens, Lucian Pintilie se situeaza in prelungirea traditiei
unui Sadoveanu sau Bacovia, fara lirismul acestora, dar cu o malitie dusa pana
la rautatea necrutatoare. De aici poate si alunecarea falsa de la o drama a
imposibilitatii de a cunoaste si pastra adevarul spre o drama mai concreta, dar
mai lipsita de sensuri filosofice, a violentei pure' (Fl. Potra).
27
august 1970 – moare, la Pitesti, in timpul filmarilor la 'Asteptarea', actorul
roman Stefan Ciobotarasu (nascut 21 martie 1910). Film din 1954. 'Acest Jean
Gabin de limba moldoveaneasca apartine acelui tip de actor monumental care isi
pune pecetea pe chipul eroului […] prin rabdarea, intelepciunea si adanca
omenie cu care lua cunostinta de toate gesturile vietii' (Magda Mihãilescu).
Film: 'Lupeni '29 1963, 'Padurea
spanzuratilor' 1965, 'Diminetile unui baiat cuminte' 1967.
20
septembrie 1971 – In filmul 'Fratii', regia: Mircea Moldovan, Gica Gheorghe,
actorul Emanoil Petrut, distribuit in film de regula conform datelor exterioare
ale 'fapturii sale de vlajgan zdravan si sincer, de baiat curat la suflet (D.I.
Suchianu) si mai rar in registru dramatic, reuseste o compozitie remarcabila in
rolul unui personaj degenerat si abject. In urmatorii zece ani, in filmografia
sa se vor inscrie atat filme de epoca cat si contemporane, atat eroi cat si
personaje negative, atat partituri de prim plan cat si secundare. Film: 'Brigada lui Ionut' 1954,
'Secretul cifrului' 1959, 'Tudor' 1964, 'Rapirea fecioarelor' 1967, 'Fratii
Jderi' 1974, 'Burebista' 1978, 'Dragostea si revolutia' 1983.
22
decembrie 1971 – dramaturgul Eugen Ionescu este interpretul principal al
filmului elvetian 'Der Schlamm [Varza], regia: Heinz Von Kramer, ecranizare
dupa nuvela sa cu acelasi titlu. Avand ca pretext viata cotidiana a unui
filosof intr-un mic stat francez, filmul dezvolta temele ionesciene:
solitudinea, absurdul si neputinta.
15
februarie 1972 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'Puterea si Adevarul', regia: Manole Marcus, scenariu: Titus
Popovici, distributia: Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amz Pellea. Filmul politic
ce abordeaza, de pe pozitiile statuate de Congresul al IX-lea al P.C.R., primul
sfert de secol de constructie socialista in Romania. 'Penduland intre reportaj
si analiza de moravuri si de caractere, intre cronica si eseu istoric, intre
reconstituirea aproape documentara si jocul liber al imaginatiei', filmul este
'o critica a trecutului, inteleasa ca o functie active, creatoare a prezentului
care isi prospecteaza viitorul' (Fl. Potra). Cel mai important moment in care
creatia lui Manole Marcus, care isi dovedeste 'aplicatia reala pentru filmul
dramatic modern' (V. Sava). Film: 'Viata nu iarta' 1958, 'Strazile au amintiri'
1961, 'Canarul si viscolul' 1969, 'Actorul si salbaticii' 1975, 'Orgolii' 1981,
'Mitica Popescu' 1986.
28
aprilie 1972 – moare, la Petrosani, documentaristul roman Gabriel Barta (nascut
la 22 octombrie 1923. 'Rareori am intalnit un dogmatic mai aspru al onestitatii
duse pana la ultima fotograma. Un dogmatic al sentimentului curat, dus pana la
mila si lacrimi' (R. Cosasu). Realizeaza filme cu 'o distincta pecete de
lirism' (G. Cãliman). Film: 'Ceferistii' 1954, 'Cei mici despre lumea mare'
1960, 'Gara' 1965, 'Dupa 20 de ani' 1972.
6
aprilie 1973 – Bucuresti: are loc
premiera filmului 'Veronica', regia: Elisabeta Bostan, muzica: Temistocle Popa,
distributia: Lulu Mihaescu, Margareta Pîslaru, Dem Radulescu. Feerie
muzical-coregrafica, cu elemente de subiect din lumea basmului si a fabulei
clasice, in care itinereaza o fetita pornita in cautarea traistei fermecate cu
povesti. Cu acest prim musical,
Elisabeta Bostan, 'printre putinii romani cu profil bine definit si preocupari
constante: universul copilariei' (Şt. Oprea), isi extinde registrul creatiei de
la filmele cu erou-copil (seria 'Nãicã' 1963-1967, 'Amintiri din copilarie'
1965) si basmul feeric ('Tinerete fara batranete' 1969) la superproductia
muzicala pentru copii ('Ma-ma' 1976, 'Saltimbancii' 1981). Alte filme: 'Promisiuni' 1985.
11
martie 1974 – Bucuresti: premiera filmului 'Pacala' confirma vocatia pentru
comedie – aici in tonalitate populara si fantastica – a regizorului Geo
Saizescu. In comedia burlesca ('Doi vecini' 1958), de moravuri ('Un suras in plina
vara' 1960, muzicala ('Eu, tu si Ovidiu' 1978) ori satirica ('Secretul lui
Bachus' 1984), Geo Saizescu reuseste, sustinut de regula de cei mai populari
comici romani, sa-si impuna hazul sau truculent.
14
mai 1974 – moare actorul roman Lazãr Vrabie (nascut la 25 august 1924). Film
din 1958. Interpreteaza mai ales roluri de comunisti, pentru care actiunea este
sau a fost imperativul principal: 'Valurile Dunarii' 1960, 'Puterea si
Adevarul' 1971.
13
ianuarie 1975 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Zidul', regia: Constantin
Vaeni, muzica: Cornelia Tãutu, distributia: Gheorghe Dinica, Victor Rebengiuc,
Mitica Popescu, Gabriel Oseciuc. In anii ilegalitatii, un tanar U.T.C.-ist
accepta sa se izoleze in spatiul zidit al unei incaperi, unde va tipari un ziar
clandestin. La debutul sau in filmul de fictiune, documentaristul C. Vaeni
reuseste 'pasaje cinematografice de mare expresivitate, nuantari psihologice
exacte' (G. Cãliman). Film:
'Buzduganul cu 3 peceti' 1977, 'Ancheta' 1980, 'Imposibila iubire' 1983, 'Acasa'
1984.
17
februarie 1975 – Bucuresti: are loc premiera filmului 'Filip cel Bun', regia:
Dan Pita, imaginea: Florian Mihaiescu, distributia: Mircea Diaconu, Ileana
Popovici, Gheorghe Dinica, Gheorghe Constantin. Portretul moral al tanarului
inocent, cinstit, generous, incapabil de a accepta compromisul, aflat in
situatia de a alege un drum in viata si de a intelege exemplul celor varstnici.
'La primul sau film de lungmetraj si, totodata, la primul sau film de
actualitate, regizorul Dan Pita se dovedeste, 'prin elocventa expresiei
cinematografice, cel mai profund si original analist al caracterelor si
relatiilor sociale pe care-l da cinematografia nationala, inainte de a se
defeni ca scoala' (V. Sava). Film:
'Nunta de piatra' 1972, 'Tanase Scatiu' 1976, 'Bietul Ioanide' 1979, 'Concurs'
1982, 'Dreptate in lanturi' 1983, 'Pas in doi' 1985.
26
iulie 1975 – moare, la Bucuresti, istoricul, critical de film si producatorul
Ion Cantacuzino (nascut 7 noiembrie 1908). Publicistica cinematografica in anii
'30. Conducator al Oficiului National al Cinematografiei (1940-1943), joaca un
rol hotarator in organizarea pe baze industrial-cinematografice a acestei
institutii, in inzestrarea sa tehnica si concentrarea tuturor cadrelor de
profesionisti. Activitate de pionerat desfasurata dupa 1965 in domeniul
istoriei cinematografului romanesc.
Decembrie
1975 – premiera filmului 'Cursa', regia: Mircea Daneliuc, imaginea: Florin
Mihailescu, distributia: Mircea Albulescu, Tora Vasilescu, Constantin Diplan.
Doi barbati si o femeie sunt fortati de imprejurari sa parcurga impreuna sute
de kilometric in cabina unui trailer
care transporta o piesa-gigant. 'Lumea printr-un parbriz' (R. Rusan), stralucit
debut cu un film de actualitate al regizorului Mircea Daneliuc. Film: 'Editie speciala' 1977, 'Proba de
microfon' 1980, 'Croaziera' 1981, 'Glissando' 1982, 'Iacob' 1987.
Decembrie
1975 – operatorul roman Ovidiu Gologan primeste Marele Premiu al Asociatiei
Cieastilor din Romania 'pentru intreaga activitate artistica si contributia adusa
la dezvoltarea artei cinematografice romanesti'. Format la scoala
actualitatilor cinematografice, in cadrul O.N.C., unde lucreaza din 1936,
Gologan se consacra dupa1950 filmului de fictiune. Maestru al imaginii
alb-negru pe care o compune cu un ochi de pictor. Film: 'La moara cu noroc' 1956, 'Padurea spanzuratilor' 1964,
'Facerea lumii' 1971.
19
aprilie 1975 – Bucuresti: premiera
filmului 'Mere rosii', regia: Alexandru Tatos, scenariu: Ion Baiesu, imaginea:
Florin Mihailescu, distributia: Mircea Diaconu, Ion Cojar, Carmen Galin.
Portretul moral al unui tanat chirurg implicat in confruntarea a 2 feluri de a
concepe sanatatea publica si comportarea medicului fata de bolnav. Debutul
regizorului Alexandru Tatos 'se caracterizeaza prin sinceritatea retrairii
intelectual-emotionale a mesajului generos propus de scenariu, prin franchetea
si naturaletea solutiilor cinematografice (inclusive cele umoristice), prin
caldura umana care coloreaza o realitate usor de recunoscut ca ambianta a
vietii noastre de toate zilele' (Fl. Potra). Film: ' Ratacire' 1977, 'Casa dintre campuri' 1979, 'Secvente'
1982, 'Fructe de padure' 1983, 'Intunecare' 1985.
4
martie 1977 – moare, la Bucuresti, in cursul cutremurului de pamant, actorul
Toma Caragiu (nascut 21 august 1925). Film din 1955. 'Un zambet subtire, virat
brusc dinspre amar spre malitie; un fleac de privire somnolenta, absenta sau
fals absenta; o bagatela de inertie mimata sau de interes si el mimat, dintr-o
socanta si neobosita lupta a contrariilor purtata la vedere. Desen ideal pentru
portretul unui actor de comedie. Pacaleala minunata pentru cel ce nu sties a
vada dincolo de liniile lui. Caci in sufletul straturilor de aparente se afla
un actor pentru toate rolurile, pentru toate starile, pentru toti oamenii' (E.
Sîrbu). Film: 'Strazile au amintiri' 1961, 'Haiducii' 1965, 'Bariera' 1972,
'Actorul si salbaticii' 1974, 'Premiera' 1976, 'Gloria nu canta' 1977.
24
iulie 1977 – moare, la Bucuresti, actorul, poetul si critical de film Emil
Botta (nascut 17 septembrie 1911). Activitate de cronicar din 1930. Film din
1939. Cateva creatii remarcabile, in general personaje stranii, framantate de
contradictii nelinistitoare, prada unor acute crize de constiinta. Film: 'Se aprind facliile' 1939, 'Viata
nu iarta' 1958, 'Padurea spanzuratilor' 1963, 'Rascoala' 1965, 'Faust XX' 1966,
'Reconstituirea' 1970, 'Dincolo de nisipuri' 1974.
23
octombrie 1978 – Bucuresti: premiera
filmului 'Inainte de tacere', regia si sceanariul: Alexa Visarion, imaginea:
Nicu Stan, distributia: Ion Caramitru, Liviu Rozorea, Valeria Seciu, Mircea
Diaconu, ecranizarea nuvelei 'In vreme de razboi' de I.L. Caragiale, marcheaza
debutul cinematografic al regizorului de teatru Alexa Visarion, un creator
'care stie ce vrea, debordeaza de personalitate, inventeaza neostenit cu o barbatie
austere un univers despuiat de detalii pitoresti, un univers coherent, masiv,
de o rafinata, esentializata simplitate' (Ecaterina Oproiu). Film:
'Inghititorul de sabii' 1981, 'Napasta' 1982.
5
februarie 1979 – Bucuresti: premiera
filmului 'Nea Marin, miliardar', regia: Sergiu Nicolaescu, aduce pe ecran
aventurile comice ale unui personaj de imensa popularitate – un fel de 'Pacala
cu televizor' (Ecaterina Oproiu), creat si impus de actorul Amza Pellea, unul
dintre actorii ce stiu 'a trai deopotriva lacrima si rasul' (S. Stanculescu).
Afirmat in cinematografie mai intai prin interpretarea unuor personaje centrale
din filme istorice, Amza Pellea isi confirm ape parcursul carierei capacitatea de
a crea in toate registrele - comic, dramatic, tragic -, de a realiza compozitii
memorabile in filme din toate genurile. Film: 'Setea' 1960, 'Tudor' 1962,
'Neamul Soimarestilor' 1964, 'Rascoala' 1965, 'Dacii' 1967, 'Mihai Viteazul',
'Atunci i-am condamnat pe toti la moarte' 1971, 'Puterea si Adevarul' 1972,
'Tata de duminica' 1975, 'Osanda' 1976, 'Imposibila iubire' 1984.
