Dincolo de RAINBOW

Dincolo de RAINBOW

 

Acest articol reprezintă tema pentru treisprezecea probă a concursului SuperBlog 2013.

Proba 1. Redescoperă lumea dintr-un hibrid

Introducere: Redescoperă lumea alături de hibridele Toyota!
Zâmbeşti mai mult când conduci un hibrid Toyota. Îţi activezi instant optimismul cu avantaje extraordinare: cost de posesie redus, economie de carburant şi eficienţă în traficul urban, performanţe excelente, silentiozitate şi emisii reduse de CO2.
În gama Toyota, această tehnologie se regăseşte în modelele auto Yaris Hibrid, Auris Hibrid, Auris Hybrid Touring Sports şi Prius.

Enunțul probei: Pornind de la sloganul modelelor hibride Toyota, Pluteşti, nu conduci. Redescoperă lumea dintr-un hibrid, te invităm să ne prezinti cum redescoperi tu lumea dintr-o maşină hibrid într-o poveste reală (daca ai testat deja un model Toyota hibrid) sau imaginară.

 &&&

Motto: Călătoria, care e ca un fel de ştiinţă mai profundă şi mai gravă, ne readuce în noi înşine. - Albert Camus

Anul 2063 ...

Mă numesc Zeo şi am 10 ani. Am primit acest nume în urma unei combinaţii aleatorie a literelor alfabetului nostru efectuată de un Computer Naţional.

          N-am decât tată, pentru că mama a murit acum un an. Locuiam amândoi într-un apartament situat la etajul 100, oraşul RAINBOW (curcubeu), planeta TERRA. În urma MARELUI RĂZBOI toate ţările de atunci devenit una singură, planeta TERRA.

          Începuse vacanţa de vară şi, pentru că aveam timp liber la dispoziţie, mi-am propus să fac o CĂLĂTORIE în NATURĂ, un spaţiu aflat dincolo de oraşul nostru, RAINBOW. Tata n-ar fi fost de acord cu asta, pentru că ceea ce defineam noi NATURA era de fapt un teren unde GUVERNUL UNIVERSAL nu deţinea controlul. Ştiu că au reuşit să ajungă aici foarte puţini oameni, pentru că acest loc este singurul loc de pe PLANETĂ / ŢARĂ în care există armonie între oameni şi animale, natură adevărată, libertate, democraţie între locuitorii săi.

Ştiu că este riscant să se aventureze un adult, şi mai ales un copil nesupravegheat, dar ce ştia tata? E adevărat că atunci când s-a născut el, pe PLANETA noastră se trăia diferit. Locuitorii aveau nevoie de natură pentru a (supra)vieţui, dar pentru că au vrut mai mult şi mai mult, după ce au distrus aproape în totatlitate mediul înconjurător natural, au început să dezvolte tehnologii care să le permită traiul 'artificial': aerul pe care-l respirau, mâncarea, informaţiile de care aveau nevoie, toate au devenit rezultatul tehnologiilor moderne.

După cum v-aţi dat seama sunt un băieţel curios. Acum câteva luni am găsit, într-un colţ prăfuit al debaralei apartamentului nostru, o carte mare, cartonată , publicată cu vreo 100 de ani în urmă, cu titlul ATLAS BOTANIC. O carte foarte colorată care descria ceea ce exista atunci şi care astăzi nu mai există decât foarte puţin. Când l-am întrebat pe tata despre această carte, el mi-a spus că acest gen de literatură a fost interzis după MARELE RĂZBOI şi m-a rugat să nu mai pun întrebări inutile. Auzind acestea, curiozitatea mi-a crescut şi mai mult, am descoperit şi citit şi alte cărţi despre acest subiect, lectura lor deschizându-mi ochii şi inima către o lume demult uitată, un secret bine păstrat în zilele noastre.

E normal ca tata să-mi fi dat acest răspuns, pentru că orice alt copil ar fi primit acelaşi răspuns, dar aş fi vrut ca tatăl meu să mă înţeleagă, să mă încurajeze, să dorească ca eu să trăiesc mai bine decât el. Şi el a fost ca mine, a trăit ca mine, a simţit ca mine la această vârstă. Dar asta nu s-ar fi putut întâmpla niciodată pentru că printr-o ordonanţă a GUVERNULUI UNIVERSAL toţi copii care împlineau vârsta de 11 ani, vârsta majoratului, erau suspuşi unei operaţii de modificare a creierului prin care li se ştergeau amintirile considerate nefolositoare sau periculoase şi li se adăugau informaţii despre ceea ce au de făcut şi de simţit în viaţa de adult.

Având în minte faptul că peste puţin timp aveam să împlinesc şi eu 11 ani şi voi trece prin ‘procesul de învăţare’ obligatoriu cu care nu eram de acord, am decis să aleg libertatea şi să mă refugiez în NATURĂ.

Simţeam că va fi o călătorie riscantă pentru că este interzis a te deplasa din spaţiile monitorizate de GUVERN; auzisem că au fost şi alţii care au încercat să evadeze, unii dintre ei murind pe drum sau prinşi de autorităţi, dar mi-am spus că nimic nu mă va împiedica să încerc şi eu.

Tata n-a ştiu nimic de intenţia mea, căci astfel m-ar fi denunţat autorităţilor pentru rebeliune. Planificarea propriu-zisă a călătoriei a constat din procurarea de hrană, îmbrăcăminte şi selectarea câtorva obiecte personale care să-mi aducă aminte de unde am plecat. Lucrul cel mai important a fost alegerea mijlocului de transport: maşina hibrid a tatălui meu. De abia o adusese de la CENTRUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRI unde specialiştii o modificaseră în aşa fel încât să facă faţă oricăror situaţii. Tatălui meu - fiind un CĂLĂTOR de profesie, adică un funcţionar de stat care descoperea în diferite locuri din ţară zonele şi persoanele care se împotriveau STĂPÂNIRII (un fel de Poliţie Secretă) - i s-a îngăduit să-şi cumpere şi să-şi modifice maşina cum a considerat el că i se potrivea meseriei: rezervor mărit, 3 motoare cu surse de alimentare diferite, GPS performant , posibilitatea de a folosi pe pământ, pe apă şi în aer, schimbarea culorii ...

După ce am strâns tot ce aveam nevoie, am scris o scrisoare tatălui meu, pe care i-am lăsat-o s-o descopere mai târziu şi prin care i-am explicat motivele plecării mele. L-am rugat să nu fie trist şi să nu mă uite. Ştiu că este imposibil, pentru că în astfel de caz tata va suferi o altă operaţie de modificare a creierului prin care i se va şterge orice memorie cu mine. Se ştie că GUVERNUL UNIVERSAL nu tolerează nicio imperfecţiune a sistemului său.

Acestea au fost cuvintele rostite de Zeo, cum spuneam un băieţel de 10, aproape 11 ani, în faţa locuitorilor NATURII în momentul în care a ajuns acolo. A avut parte de o primire călduroasă, bucurându-se de venirea şi rămînerea lui printre ei, deoarece trecuseră câţiva ani de când se întâmplase asta. Erau nerăbdători să afle ce ‘grozăvii’ mai punea la cale GUVERNUL UNIVERSAL, dar surpriza cea mai mare a constituit-o ineditul său mijloc de transport. Atunci când evadaseră ei, cu zeci de ani în urmă, acesta se numea automobil şi devenise unul din mijloacele de distrugere a naturii.

Astfel Zeo a fost nevoit să le schimbe starea de indignare în care intraseră cu o stare de încântare faţă de maşina sa hibrid. Acum EA nu mai modifica negativ natura, dar era inutil pentru că nu mai exista NATURĂ decât într-un loc secret.

 Notă: Am ales ca răspunsul meu pentru această probă să fie sub forma unei mini-povestiri fantastice (imaginare) a cărei acţiune se petrece peste 50 de ani. Cu toate că ea se bazează pe  imaginaţie şi creativitate, spiritul literar e prezent mai puţin. Sunt conştientă de asta şi lucrez tot timpul la îmbunătăţirea lui. Cu toate acestea sper că ideea de bază a fost înţeleasă şi că ea va fi primi o apreciere pozitivă.